Călătorind prin vastitatea universului, telescopul Hubble de la NASA a deschis o fereastră fascinantă către originile Căii Lactee, galaxiile de care aparținem. Această structură magnifică, extinsă pe mai mult de 100.000 de ani lumină, s-a format de-a lungul a miliarde de ani, găzduind în prezent aproximativ 400 de miliarde de stele și peste 150 de clustere globulare.
Descoperirile Gaia și caracteristicile Căii Lactee
Una dintre realizările notabile ale misiunii Gaia a Agenției Spațiale Europene este identificarea unei deformări în discul galactic al Căii Lactee. Această deformare nu este statică; ea precesionează și se leagănă, completând o rotație completă la fiecare trei revoluții ale Soarelui în jurul centrului galactic.
- Originea rotației: Această rotație nu provine din procese cosmice, ci este rezultatul forțelor gravitaționale și de maree care au acționat asupra galaxiei în diferite etape ale formării sale.
- Clustere globulare: Peste 150 de clustere globulare au fost identificate în apropierea centrului galactic, unele dintre ele formate în timpul nașterii Căii Lactee, iar altele fiind absorbite din galaxii mai mici, cum ar fi Kraken și Gaia-Enceladus.
Ciclurile de formare a stelelor
Creșterea Căii Lactee nu a fost un proces simplu, bazat exclusiv pe acumularea constantă de materie. În schimb, galaxiile cresc printr-un proces complex, în care materia este atrasă din mediul cosmic. Totuși, evenimente de mare intensitate, cum ar fi formarea de stele, supernovae și jeturi de găuri negre, pot expulza materie în spațiu.
Cu toate acestea, dacă masa galactică este suficientă, această materie se poate răci și se va întoarce în halo-ul galactic, participând la noi episoade de formare a stelelor.
Fuzionarea galaxiilor
În momente cruciale ale istoriei, Calea Lactee a absorbit alte galaxii mai mici, un exemplu fiind galaxia Zw II 96 din constelația Delphinus, situată la aproximativ 500 de milioane de ani lumină distanță. Aceste fuziuni declanșează procese intense de formare a stelelor, consumând cantități mari de gaz.
Sursă imagine reprezentativă: Sergey Guk pe Pexels
Sursa originală de inspirație a articolului: Vezi aici
